Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii –
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
O, vino iar in al meu brat,
Sa te privesc cu mult nesat,
Sa razim dulce capul meu
De sanul tau, de sanul tau!
Ti-aduci aminte cum pe-atunci
Cand ne primblam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atatea ori, de-atatea ori?
In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc scantei…
Dar, oricat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!
Caci tu inseninezi mereu
Viata sufletului meu,
Mai mandra decat orice stea,
Iubita mea, iubita mea!
Tarzie toamna e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii…
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
Codul cartii: ATR978-606-8660-36-3
