Partea luminoasa a partii intunecate

Fragment din cartea „Partea luminoasa a partii intunecate” de Todd Kashdan si Robert Biswas-Diener:
„Personalitatile artagoase, desi neplacute, pot fi grozav de eficiente. Agilitatea psihologica pe care o sustinem noi aici iti va extinde repertoriul, dandu-ti acces la abordarile mai dure, mai directe si, uneori, mai eficiente. Probabil eviti aceasta strategie pentru ca ai impresia ca a fi negativ este, ei bine, negativ. Ai putea crede ca oamenii agresivi, ostili sau de-a dreptul rai sunt, in general, niste nemernici si tu nu vrei sa intri in tagma lor. Vestea buna e ca un intreg set de negativitate – de negativitate avantajoasa, retine – n-are nimic de-a face cu a fi un nemernic.
Emotiile negative te pot ajuta, de asemenea, sa te concentrezi asupra situatiei la indemana. Cand te pregatesti sa dai o gaura intr-un perete, sunt sanse sa fii foarte atent la masuratorile necesare ca si la pozitia mainii tale. Anxietatea asociata cu riscul de esec te incurajeaza sa dai gaura exact in locul potrivit. (Cand tai felii de tort cu un cutit de plastic e o experienta foarte diferita, in care o abordare destul de buna este, doar atat, destul de buna.) Cercetarile facute de Kate Harkness, de la Universitatea Queen’s, arata ca oamenii predispusi la dispozitii depresive sunt, totodata, inclinati sa observe mai multe detalii. Aceasta este mai cu seama adevarat cand vine vorba despre expresiile faciale. Indivizii nonsalanti observa liniile generale – da, ai un nas si niste ochi si se pare ca ai sprancenele ridicate. Dimpotriva, indivizii mai putin optimisti din studiile lui Harkness aveau ochi de vultur in privinta faciale, inregistrand si cea mai mica tresarire a buzei sau cea mai mica ingustare a ochilor. De aceea – si probabil ai remarcat-o si tu – cand te certi cu partenerul tau (un eveniment negativ), ii vezi cele mai mici schimbari ale chipului, lucruri pe care nu le-ai observa niciodata cand esti intr-o dispozitie buna. Intrebarea este urmatoarea: daca oamenii fericiti aluneca peste detalii si daca asta duce la mai multe interactiuni confortabile, atunci n-ar trebui sa fim toti multumiti de abordarea lor destul-de-aproape? Ei bine, nu. Chiar ai prefera un avocat fericit, indolent, altuia intrucatva mai ursuz, care in mod cert ar sesiza si cea mai mica problema in noul tau contract? Nici noi.
Cultura controlului de trafic aerian (ATC) tinde sa fie negativa. Aceasta se datoreaza, in parte, faptului ca ATC este o industrie constienta de siguranta, in care riscul financiar al greselilor poate fi ridicat. La capatul interior al spectrului, erorile conduc la intarzieri si complicatii logistice, la celalalt capat, costurile se ridica la zeci de milioane de dolari si la sute de oameni morti. Impingerea tinichelelor, cum e numita uneori, in batjocura, munca la ATC, necesita ochi pentru detalii; licaririle acelea micute de pe ecranul radarului sunt de fapt avioane, fiecare dintre ele cu un numar de apel, o altitudine, o viteza si un plan de zbor. Emotii negative precum anxietatea si suspiciunea pot actiona ca o palnie a atentiei care ingusteaza ochiul mintii fixandu-l asupra detaliilor importante.”