Istoria psihologiei in Romania

Ne-am dorit ca aceasta lucrare sa fie asimilata unei structuri pe baza careia cercetatorii interesati de domeniul istoriei stiintei ar putea reconstitui evolutia psihologiei stiintifice in Romania. Consideram ca aceasta tema este importanta din doua motive. Pe de-o parte, evolutia stiintei in Romania a cunoscut un parcurs atipic – dupa emulatia occidentala din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, instaurarea regimului totalitar comunist in 1947/1948 a dus la o oarecare alterare a acestui curs, in special in domeniul stiintelor sociale si umaniste. Ulterior, dupa democratizarea initiata incepand cu anul 1989, procesul de recon-structie stiintifica reprezinta in sine o etapa demna de atentia cercetatorilor evolutiei ideilor si practicii stiintifice. Dincolo insa de aceasta abordare „verticala” ce implica analiza evolutiei institutional-stiintifice, domeniul psihologiei necesita o atentie speciala pe fondul sensibilitatii majore in raport cu eventualele interferente ideologice. Acesta este cel de-al doilea motiv pentru care este importanta initierea unei asemenea analize „orizontale” asupra continutului stiintific si a ideilor care contribuie reprezentarea psihicului uman intr-o anumita perioada. Am incercat sa sistematizam cele doua abordari majore, astfel incat sa devina accesibile unei analize de profunzime din partea comunitatii stiintifice, aceasta fiind si cheia in care consideram ca trebuie inteles acest demers. Ne-am straduit in primul rand sa oferim o imagine clara asupra etapelor dezvoltarii psihologiei in Romania, incadrandu-le in contextul istoric specific (in special institutional si politic/ideologic). De asemenea, am incercat ca pentru fiecare etapa prezentata sa punem la dispozitia cititorilor cele mai importante repere ale productiei stiintifice, fara insa a ne asuma si o interpretare calitativa, care consideram ca ar fi posibila doar ca demers colectiv. – Julien-Ferencz Kiss