Mecanismul teofanic este: Hristos vorbeste ingerilor. Iar ingerul vorbeste catre suflet, in timp ce trupul este ca mort in amortirea levitatiei mistice: Cand L-am vazut pe Dumenzeu am cazut la picioarele Lui ca mort (Apoc. 1, 17). Azi experimentam aceasta stare de teofanie si e exact cum ne-o descrie Sfantul Ioan Evanghelistul, rapit in Duhul, in ziua Domnului (Apoc. 1, 10). Vedenia te tintuieste nemiscat cu ochii pironiti in fata vederii lui Hristos, iar mintea, in legatura cu inima si cu respiratia, sub via actiune a ingerului pazitor si a zbaterii sufletului, misca buzele, vorbind cu glas omenesc cuvantul ceresc prin puterea lui Dumnezeu. Personalitatea nu se desfiinteaza, nu se contopeste, nu se elimina, ci se face mai nobila, mai inalta, mai sublima. Ratiunea, sensibilitatea insimtirii si vointa, precum si simturile trupesti si sufletesti devin suprarationale, infinit superioare, mai vii, mai inflacarate, precum fierul ruginit devine incandescent la foc. E cea mai elocventa dovada ca se poate rationa, voi, simti, cugeta si fara trup, materie sau carne. Poate fi suflet fara a avea nevoie de corp. Poate fi nemurire fara nevoia mortii. In sfarsit, poate fi Dumnezeu fara a avea nevoie de om. – Schiarhiereu Nil Dorobantu (1920 – 1977)
Codul cartii: FDA978-606-8943-16-9
