Lucas Corso, eroul romanului Clubul Dumas, este un vinator de carti rare care ar face orice pentru o editie princeps. Cind in casa unui anticar bogat se descopera un capitol din manuscrisul original al Celor trei muschetari de Alexandre Dumas, Lucas Corso este rugat sa-i verifice autenticitatea. Printre incunabule nepretuite, colectionari obsedati, adoratori ai diavolului si femei fatale, eroul nostru se vede aruncat in mijlocul unor aventuri care de care mai trepidante.
Clubul Dumas a cunoscut o ecranizare de succes sub titlul The Ninth Gate, in regia lui Roman Polanski, cu Johnny Depp, Frank Langella si Lena Olin in rolurile principale.
Traducere din limba spaniola de Mihai Cantuniari.
Fragment din romanul „Clubul Dumas” de Arturo Perez-Reverte:
„Corso inchise cartea cu un cascat. Ceasul de mana, un vechi cronometru pe care frecvent uita sa-l intoarca, se oprise la ora douasprezece si un sfert. Se duse pe veranda si deschise un geam, respirand aerul rece al noptii. Strada era, tot pustie, aparent.
Totul era de-a dreptul straniu, isi zise pe cand revenea la masa ca sa inchida computerul. Ochil ii poposira pe mapa manuscrisului. O deschise masinal, observand inca o data cele cincisprezece pagini cu doua tipuri distincte de scris : unsprezece albastre si patru albe. „Apres de nouvelles, presque desesperees du roi…” In urma zvonurilor deznadajduite despre rege… Se intoarse la vraful de carti de pe jos, cautand un enorm volum rosu, o editie anastatica – J.C. Lattes 1988 -, care includea tot ciclul Muschetarilor si pe Monte-Cristo editia Le Vasseur cu gravuri, aproape contemporana cu Dumas. Gasi capitolul intitulat Vinul de Anjou la pagina 144 si incepu sa citeasca, comparandu-l cu manuscrisul original. Cu exceptia unei neinsemnate erate, ambele texte erau identice in carte, capitolul era ilustrat cu doua desene Maurice Leloir, gravate de Huyot. Regele Ludovie XIII-lea soseste la asediul citadelei La Rochelle cu zece mii de oameni, in randul intai al escortei figurand patru calareti cu muschete in maini, cu palariile cu pene si uniforma companiei lui Treville : fara indoiala ca trei din ei sunt Athos, Porthos si Aramis in momentul intalnirii cu prietenul lor d’Artagnan, deocamdata simplu cadet in compania de garzi a domnului des Esssarts. In momentul acela, gasconul nu stie ca sticlele cu vinul de Anjou sunt un cadou otravit din partea dusmancei sale de moarte, Milady, care vrea sa se razbune pentru umilinta la care o supus-o d’Artagnan cand, inlocuindu-l pe contele de Wardes, s-a strecurat in patul agentei lui Riichelieu, bucurandu-se de noaptea de dragoste sortita celuilalt. In plus, pentru a agrava situatia, d’Artagnan a surprins din intamplare teribila taina a lui Milady : floarea de crin, stigmatul pe viata, infierat de mana calaului pe frumosul ei umar rotund si alb. Cu aceste preliminarii, si dat fiind caracterul lui Milady, continutul celei de-a doua ilustratii venea parca de la sine: spre uimirea lui d’Artagnan si a prietenilor lui, servitorul Fourreau isi da duhul in chinuri groaznice, fiindca apucase sa bea din vinul sortit stapanului sau.”
Clubul Dumas a cunoscut o ecranizare de succes sub titlul The Ninth Gate, in regia lui Roman Polanski, cu Johnny Depp, Frank Langella si Lena Olin in rolurile principale.
Traducere din limba spaniola de Mihai Cantuniari.
Fragment din romanul „Clubul Dumas” de Arturo Perez-Reverte:
„Corso inchise cartea cu un cascat. Ceasul de mana, un vechi cronometru pe care frecvent uita sa-l intoarca, se oprise la ora douasprezece si un sfert. Se duse pe veranda si deschise un geam, respirand aerul rece al noptii. Strada era, tot pustie, aparent.
Totul era de-a dreptul straniu, isi zise pe cand revenea la masa ca sa inchida computerul. Ochil ii poposira pe mapa manuscrisului. O deschise masinal, observand inca o data cele cincisprezece pagini cu doua tipuri distincte de scris : unsprezece albastre si patru albe. „Apres de nouvelles, presque desesperees du roi…” In urma zvonurilor deznadajduite despre rege… Se intoarse la vraful de carti de pe jos, cautand un enorm volum rosu, o editie anastatica – J.C. Lattes 1988 -, care includea tot ciclul Muschetarilor si pe Monte-Cristo editia Le Vasseur cu gravuri, aproape contemporana cu Dumas. Gasi capitolul intitulat Vinul de Anjou la pagina 144 si incepu sa citeasca, comparandu-l cu manuscrisul original. Cu exceptia unei neinsemnate erate, ambele texte erau identice in carte, capitolul era ilustrat cu doua desene Maurice Leloir, gravate de Huyot. Regele Ludovie XIII-lea soseste la asediul citadelei La Rochelle cu zece mii de oameni, in randul intai al escortei figurand patru calareti cu muschete in maini, cu palariile cu pene si uniforma companiei lui Treville : fara indoiala ca trei din ei sunt Athos, Porthos si Aramis in momentul intalnirii cu prietenul lor d’Artagnan, deocamdata simplu cadet in compania de garzi a domnului des Esssarts. In momentul acela, gasconul nu stie ca sticlele cu vinul de Anjou sunt un cadou otravit din partea dusmancei sale de moarte, Milady, care vrea sa se razbune pentru umilinta la care o supus-o d’Artagnan cand, inlocuindu-l pe contele de Wardes, s-a strecurat in patul agentei lui Riichelieu, bucurandu-se de noaptea de dragoste sortita celuilalt. In plus, pentru a agrava situatia, d’Artagnan a surprins din intamplare teribila taina a lui Milady : floarea de crin, stigmatul pe viata, infierat de mana calaului pe frumosul ei umar rotund si alb. Cu aceste preliminarii, si dat fiind caracterul lui Milady, continutul celei de-a doua ilustratii venea parca de la sine: spre uimirea lui d’Artagnan si a prietenilor lui, servitorul Fourreau isi da duhul in chinuri groaznice, fiindca apucase sa bea din vinul sortit stapanului sau.”
Codul cartii: POL978-973-46-6076-6
