Dragos
nu mai vad in jur decat incertitudini prieteni instabili
tristi ca mine in 2015 acolo unde m-am lasat
prea mult timp si m-am ridicat printre crengi de copaci ca sa
vad treptat lacul de acolo cum crestea pe masura ce eu
ii dadeam apa si frunze zdrente de lesuri cazul meu
pierdut. o sentimentala cercuri concentrice de lumini diverse
in mine aveam spatii cand ma vedeam cu bransa epatam nu stiam
cat mai stau acolo unde nu
credeam ca amprentele lor chiar sunt ale lor sau mainile lor
doar manusi goale pe care asterneam florile crengilor
primavara. cand toata lumea doarme ochii mei fac efect de
ceata in mintea mea daca inchid ochii vad cum atunci nu
adunam gunoaiele ca sa fac ordine voiam doar ca ei sa aiba
loc sa depoziteze pisici negre acuze peste orasul nostru
comun. tu nu erai aici. nu stii. a fost o vreme in care nu
eram prietenosi unii cu altii. atat de elitisti nu-si considerau
nici propriii copii destul de potriviti pentru areal. am comemorat
lideri celebri am scris versuri declarative am facut asa acum
e timpul povestii mele. scriu carta asta de apartenenta la tine si
la nimic altceva. nu imbratisez precepte nu vreau incaperi nu
vreau saci in teritoriile ocupate nu dispozitive explozibile lansatori
de frica si letargie sange pe pereti. Hamas /Fasia/ Gaza/ suniti mistici/
orbiti incolaciti in fata lui Allah cand Allah a fost aur dar n-a platit
cadavrele si nu le-a ridicat. cand iti scriu nu scriu Ghazal nu scriu
in Urdu si nu plec.
Codul cartii: CPL978-606-990-421-3-
