Ca urmare a nedreptatii strigatoare la ceruri ce ni s-a facut la 1812, Basarabia a devenit un nume sfant nu numai pentru basarabeni, ci si pentru toti moldovenii, si nu numai pentru moldoveni, dar si pentru munteni, si pentru ardeleni, si pentru orice roman din orice colt al lumii.
Basarabia a devenit un nume-simbol pentru toti romanii, iar pentru basarabeni inainte de toate. Basarabia e fiica rapita de la sanulpatriei-mame, e o rana mereu sangeranda, o constiinta mereu treaza, este dorul nestins al romanului din Tara de fratele sau instrainat cu forta si acelasi dor indurerat al romanului basarabean de patria-mama.” – Nicolae Matcas
In conformitate cu stipulatiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucuresti din 1812, Basarabia a fost anexata la Imperiul Rus. Spatiul dintre Prut si Nistru a cunoscut initial o perioada de ajustare la organizarea administrativa a Imperiului Rus.
Prima faza a perioadei respective o constituie scurta administrare a provinciei romanesti de catre boierul modovean Scarlat Sturdza, trecut in serviciul Rusiei. Sub conducerea lui au fost instituite structurile administrative provinciale, care, pe langa cele existente pana la anexare, au fost mentinute intacte pana in 1816.
Este lipsita de temei opinia potrivit careia S. Sturdza, fiind batran, a dat dovada de o slaba activitate administrativa. Din contra’ documentele de arhiva, in special condica de expeditie, scot in evidenta faptul ca el, pana a se imbolnavi, s-a manifestat din plin ca administrator. Mai mult decat atat, devenind o unealta in mana rusilor, el a fost cel care a introdus primele legi rusesti in provincia rapita.
Concomitent, demersul nostru reprezinta si o dovada ca istoriografia referitoare la Basarabia contine multe aspecte neelucidate pana astazi, in timp ce fondurile de arhiva sunt in asteptarea investigatorilor.
Codul cartii: PRU978-9975-69-048-5
