Personalitate foarte complexa, nascut si crescut intr-o familie de intelectuali cu radacini nobile romano-germano-maghiare, dar simtind, traind si respirand intotdeauna pur romaneste prin toata fiinta sa, a ales sa-si faureasca propriul senal navigabil in viata, fara teama de a vasli Impotriva curentului la nevoie.
Un fiu, sot si tata dedicat si iubitor, familia reprezentand mereu stalpul existentei sale, a cautat intotdeauna sa imbine inclinatia sa nativa catre lucrurile exacte, atent calculate si studiate, pana la cel mai mic detaliu, cu foamea avida de a-si hrani continuu si sufletul cu emotie si frumos.
A impletit cu succes cariera profesionala de inginer, autor si co-autor a numeroase brevete de inventie si inovatie, asistent universitar, director de companie cu mii de angajati, cu pasiunea izvorata din talentul innascut pentru pictura si sculptura.
Iesirea la pensie a reprezentat o piatra importanta de hotar in gasirea sinelui, toata energia si efortul sau fiind din acel moment dedicate dorintei de a darui cat mai mult din avutia sa interioara.
Traind cu convingerea ca, asa cum spune Biblia: Nimeni dintre noi nu traieste pentru sine si nimeni nu moare pentru sine. Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. (Romani 14,7-9)”, alege sa isi dedice cea mai mare parte a timpului zamislirii de monumente pentru lacasurile de cult, monumente sculptate in lemn cu mainile, sufletul si cu credinta sa.
Scopul vietii sale este de a crea si a lasa ceva in urma, dar nu in sensul egoist de a continua sa traiasca, peste vremuri, prin ceea ce a savarsit, ci prin a darui necontenit semenilor, peste vremuri, bogatia universului sau interior.
Fericirea si implinirea sa nu deriva din ceea ce primeste, ci din ceea ce poate oferi.
Scrisul reprezinta pentru el mostenirea lasata celor cu sete de visare, cunoastere si frumos, celor ce indraznesc sa fie bogati inlauntru si netematori in a-si lasa imaginatia sa faureasca realitatea pe care si-o doresc. – Ruxandra Ignatescu
Un fiu, sot si tata dedicat si iubitor, familia reprezentand mereu stalpul existentei sale, a cautat intotdeauna sa imbine inclinatia sa nativa catre lucrurile exacte, atent calculate si studiate, pana la cel mai mic detaliu, cu foamea avida de a-si hrani continuu si sufletul cu emotie si frumos.
A impletit cu succes cariera profesionala de inginer, autor si co-autor a numeroase brevete de inventie si inovatie, asistent universitar, director de companie cu mii de angajati, cu pasiunea izvorata din talentul innascut pentru pictura si sculptura.
Iesirea la pensie a reprezentat o piatra importanta de hotar in gasirea sinelui, toata energia si efortul sau fiind din acel moment dedicate dorintei de a darui cat mai mult din avutia sa interioara.
Traind cu convingerea ca, asa cum spune Biblia: Nimeni dintre noi nu traieste pentru sine si nimeni nu moare pentru sine. Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. (Romani 14,7-9)”, alege sa isi dedice cea mai mare parte a timpului zamislirii de monumente pentru lacasurile de cult, monumente sculptate in lemn cu mainile, sufletul si cu credinta sa.
Scopul vietii sale este de a crea si a lasa ceva in urma, dar nu in sensul egoist de a continua sa traiasca, peste vremuri, prin ceea ce a savarsit, ci prin a darui necontenit semenilor, peste vremuri, bogatia universului sau interior.
Fericirea si implinirea sa nu deriva din ceea ce primeste, ci din ceea ce poate oferi.
Scrisul reprezinta pentru el mostenirea lasata celor cu sete de visare, cunoastere si frumos, celor ce indraznesc sa fie bogati inlauntru si netematori in a-si lasa imaginatia sa faureasca realitatea pe care si-o doresc. – Ruxandra Ignatescu
Codul cartii: CRS978-606-996-448-4
