Marina Tvetaeva era constienta de valoarea sa, in intregul context al poeziei timpului; constienta de aportu-i de noutate, scriind, in plina maturitate de creatie (intr-o scrisoare catre Iuri Ivask), ca „in mine nu e nimic nou, decat sensibilitatea la noile sunete ale vazduhului”, chiar prin aceasta pozitie oarecum voit modesta sau, hai sa zicem, usor duplicitara, confirmand ca intelegea perfect in e consta originalitatea, noutatea creatiei sale, care avea o prezenta transgenerationista, adica menita, in perspectiva, a fi redescoperita in plinatatea ei de cititorii de peste vremi. – Leo Butnaru
Traducere, prefata, tabel cronologic si note de Leo Butnaru
Navigatorul
Leagana-ma, barca stelara!
Imi obosi capul de valurirea bizara!
Indelung incerc a Acosta la continente, –
Capul imi obosi de sentimente:
Imnuri – lauri – eroi – hidre
Capul imi obosi de jocuri, coride!
Puneti-ma intre ierburi si cetini in ploaie, –
Capul imi obosi de razboaie…
Codul cartii: NEU978-606-8975-80-1
