Umanismul constituie una din marile probleme ale omenirii. Ea exista insa numai datorita unei absente fiintiale a omului. „Daca oamenii s-ar naste oameni, spune Jean-Francois Lyotard, la fel cum pisicile se nasc pisici (dupa numai cateva ore), n-ar fi, nu zic de dorit, ceea ce e o alta chestiune, ci doar posibil, sa-i educam. Ca trebuie sa educam copiii, asta e o imprejurare care nu provine decat din faptul ca nu sunt formati de catre natura, ca nu sunt programati. Institutiile care constituie cultura tin locul acestui deficit nativ.” Diferenta dintre oameni si animale e ca primii isi dobandesc specificul doar in urma unui proces destul de lung, complicat si dificil. Mai mult, din cauza ca institutiile de care vorbeste filosoful francez sunt constituite tot din oameni cu acelasi defect nativ, cultura insasi, ca si educatia, sunt marcate de un risc fundamental. Acela ca, in pofida eforturilor depuse de parinti, profesori si societate, marea majoritate a oamenilor nu ajung, nici dupa o viata intreaga, sa poata fi numiti fiinte umane, adica indivizi ale caror fapte sunt umaniste. Prin urmare, actiuni cu efecte bune pentru toti oamenii fara a fi daunatoare niciunui alt om. Cei mai multi fac lucruri favorabile numai unora din ei, celor din categoria „ai mei” sau „ai nostri”, care sunt astfel insa numai fiindca sunt rele pentru toti oamenii, adica prin natura lor, fiind folosite impotriva altora, „ai lui” sau „ai lor”. – Autorul
Codul cartii: EIK978-606-711-914-5
