Volum aparut cu sprijinul Fundatiei UTI
Volumul de fata, al treilea, contine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanti, decisivi chiar in evolutia regimului comunist din Romania.
Mai multe documente selectate evidentiaza felul in care N. Ceausescu si-a consolidat in aceasta perioada controlul asupra PCR si asupra bratului sau inarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru cresterea fondului in valuta si exportului de catre firmele partidului a fost o constanta in sfertul de secol dominat de Ceausescu.
Acestia sint anii in care se cristalizeaza noul cult al personalitatii, rescrierea istoriei intrind sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, contine principalele teze, un fel de fire rosii de la Burebista la Ceausescu. Ele urmeaza sa fie transpuse nu doar in opera istoriografica, in Tratatul de istorie a Romaniei, la care lucra Academia si care n-a aparut decit dupa colapsul regimului Ceausescu, ci si in filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai putin conturate din panteonul national. Istoria a trebuit rescrisa dintr-o perspectiva national-comunista, cum a cerut Ceausescu.
O alta problema reflectata in documentele publicate in acest volum se refera la „aranjamentele” incheiate cu Israelul si cu Republica Federala Germania prin care cetateni romani, etnici evrei sau germani, sint pur si simplu vinduti. Preturile erau diferite, in functie de virsta, pregatirea si profesia lor. Un comert care a adus beneficii insemnate Securitatii si PCR.
Esecul industrializarii fortate promovate de Ceausescu se contureaza inca de la inceputul anilor 1970. Obsesia obtinerii de valuta obliga intreprinderile sa-si asume contracte pe care nu le pot indeplini. Reapar dificultati in aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de baza – zahar, ulei sau banalul usturoi. Ceausescu a dat vina tot pe populatie, pe care o acuza ca stoca alimente, si pe cetatenii straini care s-ar aproviziona din Romania. In 1974 se discuta la virful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind aminata. – Editorii
Fragment din cartea „Istoria comunismului din Romania Vol. III: Documente. Nicolae Ceausescu (1972-1975)” de Mihnea Berindei
„In anul 1971, organele de militie si-au intensificat activitatea pentru prevenirea si combaterea unor infractiuni cu pericol social deosebit, vizind viata, libertatea si avutul personal, ordinea si linistea publica, constatind 40.749 infractiuni. Pe tara s-au comis 330 omoruri, cu 62 mai multe decit in 1970, din care unele cu un pericol social deosebit, asa cum au fost cele savirsite asupra unor femei din orasul Bucuresti si judetul Brasov. S-au comis 873 violuri, unele cu urmari foarte grave pentru victime, deoarece au fost savirsite de grupuri de infractori si impotriva unor minore, precum si 561 tilharii. Au fost descoperite 2.120 de arme de foc detinute clandestin de diferiti cetateni sau abandonate, si s-a confiscat cantitatea de 123 kg. hasis si alte stupefiante care erau tranzitate de cetateni straini pe teritoriul tarii noastre.
Volumul de fata, al treilea, contine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanti, decisivi chiar in evolutia regimului comunist din Romania.
Mai multe documente selectate evidentiaza felul in care N. Ceausescu si-a consolidat in aceasta perioada controlul asupra PCR si asupra bratului sau inarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru cresterea fondului in valuta si exportului de catre firmele partidului a fost o constanta in sfertul de secol dominat de Ceausescu.
Acestia sint anii in care se cristalizeaza noul cult al personalitatii, rescrierea istoriei intrind sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, contine principalele teze, un fel de fire rosii de la Burebista la Ceausescu. Ele urmeaza sa fie transpuse nu doar in opera istoriografica, in Tratatul de istorie a Romaniei, la care lucra Academia si care n-a aparut decit dupa colapsul regimului Ceausescu, ci si in filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai putin conturate din panteonul national. Istoria a trebuit rescrisa dintr-o perspectiva national-comunista, cum a cerut Ceausescu.
O alta problema reflectata in documentele publicate in acest volum se refera la „aranjamentele” incheiate cu Israelul si cu Republica Federala Germania prin care cetateni romani, etnici evrei sau germani, sint pur si simplu vinduti. Preturile erau diferite, in functie de virsta, pregatirea si profesia lor. Un comert care a adus beneficii insemnate Securitatii si PCR.
Esecul industrializarii fortate promovate de Ceausescu se contureaza inca de la inceputul anilor 1970. Obsesia obtinerii de valuta obliga intreprinderile sa-si asume contracte pe care nu le pot indeplini. Reapar dificultati in aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de baza – zahar, ulei sau banalul usturoi. Ceausescu a dat vina tot pe populatie, pe care o acuza ca stoca alimente, si pe cetatenii straini care s-ar aproviziona din Romania. In 1974 se discuta la virful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind aminata. – Editorii
Fragment din cartea „Istoria comunismului din Romania Vol. III: Documente. Nicolae Ceausescu (1972-1975)” de Mihnea Berindei
„In anul 1971, organele de militie si-au intensificat activitatea pentru prevenirea si combaterea unor infractiuni cu pericol social deosebit, vizind viata, libertatea si avutul personal, ordinea si linistea publica, constatind 40.749 infractiuni. Pe tara s-au comis 330 omoruri, cu 62 mai multe decit in 1970, din care unele cu un pericol social deosebit, asa cum au fost cele savirsite asupra unor femei din orasul Bucuresti si judetul Brasov. S-au comis 873 violuri, unele cu urmari foarte grave pentru victime, deoarece au fost savirsite de grupuri de infractori si impotriva unor minore, precum si 561 tilharii. Au fost descoperite 2.120 de arme de foc detinute clandestin de diferiti cetateni sau abandonate, si s-a confiscat cantitatea de 123 kg. hasis si alte stupefiante care erau tranzitate de cetateni straini pe teritoriul tarii noastre.
Militia a organizat numeroase actiuni si razii pentru prevenirea si combaterea infractiunilor comise prin violenta, ca tilharii, violuri, huliganisme si altele.
Un instrument juridic eficace in combaterea manifestarilor antisociale l-a constituit Decretul nr. 153/1970, pe care organele noastre, cu ajutorul grupelor de sprijin ale militiei si al altor oameni ai muncii, l-au aplicat cu fermitate, constatind 218.000 contraventii, din care in 12.160 cazuri instantele judecatoresti au aplicat elementelor turbulente si parazitare sanctiunea inchisorii contraventionale.
Ample actiuni au desfasurat organele de militie pentru respectarea regimului domicilierii, executind peste 14 milioane de verificari, cu care ocazie multe persoane au fost gasite locuind fara forme legale, aplicinduli-se contraventii in valoare de peste 10 milioane lei.
La comiterea infractiunilor constatate de organele noastre au participat 102.180 persoane din care 28.000 au mai suferit anterior condamnari pentru diferite fapte penale. Trebuie subliniat faptul ca la comiterea infractiunilor numarul minorilor si al tinerilor pina la 26 ani reprezinta peste 28%, iar la savirsirea unor infractiuni grave ca tilharii, furturi si spargeri prin chei potrivite, procentul de participare al acestora a fost de peste 60%.”
Codul cartii: POL978-973-46-6475-7
