Configuratia mediului de securitate a impus o revizuire a modului in care suverantitatea este privita in relatiile dintre state. Existenta statelor esuate si repetatele crize umanitare au aratat ca in anumite situatii suveranitatea statala nu poate functiona. De aceea, in societatea internationala s-a impus conceptul de suveranitate ca responsabilitate, tradus in ceea ce avea sa devina Responsabilitatea de a Proteja. Responsabilitatea unui stat consta in capacitatea sa de a oferi protectie propriilor cetateni. Cand acesta esuaza in indeplinirea acestei obligatii, societatea internationala este chemata sa intervina. De acele mai multe ori forma acestor interventii este cea militara. Statele esuate si cele care incalca drepturile omului reprezinta o dubla amenintare: una la adresa propriei populatii si cealalta la adresa pacii si securitatii internationale. Cum dreptul international este bazat pe precedentul creat, putem afirma ca mare parte din acesta nu a fost scris inca. Interventiile militare umanitare au dus la o schimbare in regulile razboiului clasic. Pe langa acest tip de interventii militare, amenintarile neconventionale au dus la un alt tip de interventie militara si anume cea de tip preventiv. Si aici tot practica internationala este cea care a determinat schimbarea regililor razboiului.
Lucrarea se axeaza pe studiile de caz ale interventiilor umanitare din Irak, Somalia, Ruanda, Bosnia, Kosovo, Darfur si Libia. Iar pentru atacul de tip preventiv pe interventiile militare din Afganistan, Irak si Mali.
Lucrarea se axeaza pe studiile de caz ale interventiilor umanitare din Irak, Somalia, Ruanda, Bosnia, Kosovo, Darfur si Libia. Iar pentru atacul de tip preventiv pe interventiile militare din Afganistan, Irak si Mali.
Codul cartii: ISP978-606-8656-38-0
