Cum sa-i spui mamei tale ca te plictiseste cand te suna zilnic sa-ti povesteasca „noutatile” din cartier? Cum sa-ti ierti tatal acum, la batranete, pentru tot raul pe care ti l-a pricinuit in copilarie? Relatia cu parintii nostri este cea mai veche relatie pe care o cunoastem, fiind marcata, de obicei, de iubire reciproca, dar adesea si de o seama de resentimente. Alegem sa nu-i judecam pe parinti sau sa afisam o iertare de fatada. Relatia sufera, insa, prin lipsa de autenticitate. Atunci cand ranile sunt ascunse, supurande inca, atunci cand emotiile au ramas neexprimate si furia mocneste in adancuri, iertarea nu este posibila. Este necesar un travaliu interior prin care, sub eventuala indrumare a psihoterapeutului, reusesti sa-ti recunosti si sa-ti eliberezi propriile emotii, ajungi sa-l privesti cu empatie pe copilul care ai fost candva, pentru ca, in cele din urma, sa te poti intoarce spre parintii tai, capabil de o reconciliere adevarata. In cartea sa, Isabelle Filliozat ne propune o dubla calatorie: spre trecut si totodata spre viitor, invatandu-ne ca sunt posibile vindecarea trecutului si rescrierea viitorului, (re)cladirea relatiei cu parintii, astfel incat sa devina autentica, profunda si vie.
Codul cartii: TRE978-606-40-0608-0
